Un procuror membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Claudiu Sandu, a criticat public un studiu realizat de CSM la nivelul instantelor, care indica un grad de satisfactie a cetatenilor fata de actul de justitie de pana la 75%. Reactia a fost publicata marti, la scurt timp dupa prezentarea rezultatelor, si contesta modul in care institutia comunica astfel de date.
Procurorul sustine ca rezultatul studiului este greu de conciliat cu perceptia din teren si cu alte masuratori ale increderii in justitie. El spune ca a intrebat mai multi colegi avocati despre acest procent si ca raspunsurile primite au fost de respingere, fara a oferi detalii suplimentare despre cine au fost cei consultati sau despre metoda informala folosita.
Comparatia cu perioada dinainte de 1989
In postarea sa, Claudiu Sandu a facut o comparatie directa cu perioada comunista, afirmand ca atunci datele erau falsificate in fiecare an pentru a arata satisfactia omului socialist, iar planul cincinal rostogolea cifre spectaculoase fara legatura cu realitatea. El a spus ca isi aduce aminte de astfel de situatii ca fiind obisnuite inainte de 1989 si s-a intrebat daca institutia s-a intors in acea perioada.
Procurorul a admis ca si datele negative pot fi exagerate pe anumite domenii de activitate, dar a considerat ca prezentarea unui grad de satisfactie aproape de perfectiune este o abordare cel putin neserioasa. El a pus sub semnul intrebarii existenta unei minime moralitati in activitatea CSM atunci cand sunt prezentate public asemenea situatii.
Cifrele invocate de procuror
Potrivit lui Claudiu Sandu, exista doua sondaje antagonice: unul in care increderea in justitie este de sub 25%, iar altul in care satisfactia cetateanului fata de actul de justitie se apropie de 75%. El nu a indicat in postare sursa exacta a primului sondaj, dar a folosit discrepanta pentru a contesta credibilitatea rezultatului prezentat de CSM.
Un sondaj Inscop prezentat in februarie 2026, mentionat in contextul criticii, arata ca 70,5% dintre respondenti au foarte putina incredere sau deloc in justitie, iar 67,4% considera ca sistemul de justitie nu este independent. Aceste cifre sunt citate ca exemplu de masuratoare independenta cu rezultate opuse fata de studiul CSM.
Critici mai largi si contextul institutional
In aceeasi postare, procurorul a extins criticile dincolo de subiectul sondajului, vorbind despre manipulare si minciuni publice prezentate la anumite televiziuni sau pe retele sociale. El a afirmat ca, daca prezentarea de fake news ar fi incriminata ca infractiune, multi influenceri ar merge la puscarie, si a sustinut ca in lipsa unor masuri din partea statului disolutia continua.
Claudiu Sandu a mentionat si o pozitie anterioara a CSM fata de un raport al Departamentului de Stat al SUA privind starea justitiei din Romania, despre care a spus ca institutia l-a prezentat ca o confirmare a pasilor pozitivi, desi, in lectura sa, aprecierile nu erau magulitoare. Aceasta referire sugereaza o disputa mai veche in interiorul institutiei privind modul de comunicare a evaluarilor externe.
Ce urmeaza
Postarea nu anunta o actiune institutionala concreta, ci o pozitie publica a unui membru al CSM fata de un studiu al institutiei. Nu este clar daca aceasta critica va fi dezbatuta in plenul Consiliului sau daca va determina o revizuire a metodologiei studiului. De asemenea, nu exista o reactie publica a conducerii CSM la afirmatiile procurorului, iar discrepanta dintre cele doua seturi de cifre ramane neexplicata in documentele disponibile.
Surse și documentare
- G4Media
