Pe scurt
- Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern care stabilește măsurile pentru sezonul energetic 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027.
- Actul are o anexă cu 27 de puncte de măsuri concrete, o anexă privind componența Comandamentului de iarnă și o notă de fundamentare care expune obiectivele generale, fără cifre concrete de consum sau de producție.
- Potrivit documentului, scopul declarat este evaluarea consumului de energie electrică din perioada sezonului friguros și stabilirea resurselor necesare pentru acoperirea lui la parametri de calitate și siguranță.
- Nota de fundamentare avertizează că în iarnă pot apărea disfuncționalități în rețeaua de transport al gazelor, fie din creșterea consumului casnic pe fondul temperaturilor scăzute, fie din lipsa unor cantități suficiente de gaze din import, ceea ce poate reduce producția termocentralelor pe gaze.
Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern care stabilește măsurile pentru sezonul energetic 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Actul are o anexă cu 27 de puncte de măsuri concrete, o anexă privind componența Comandamentului de iarnă și o notă de fundamentare care expune obiectivele generale, fără cifre concrete de consum sau de producție.
Potrivit documentului, scopul declarat este evaluarea consumului de energie electrică din perioada sezonului friguros și stabilirea resurselor necesare pentru acoperirea lui la parametri de calitate și siguranță. Nota de fundamentare avertizează că în iarnă pot apărea disfuncționalități în rețeaua de transport al gazelor, fie din creșterea consumului casnic pe fondul temperaturilor scăzute, fie din lipsa unor cantități suficiente de gaze din import, ceea ce poate reduce producția termocentralelor pe gaze.
Comandament de iarnă și măsuri pe 27 de puncte
Pentru monitorizarea Sistemului Energetic Național și a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale, proiectul propune constituirea unui Comandament energetic de iarnă, care ar urma să identifice disfuncționalitățile și să ia măsurile operative necesare, altele decât cele administrative. Comandamentul ar urma să informeze guvernul ori de câte ori este nevoie.
Măsurile din anexă vizează, între altele, intensificarea demersurilor la Comisia Europeană pentru obținerea unui acord de menținere în exploatare comercială a patru grupuri pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia – trei la CTE Rovinari și unul la CTE Turceni. Documentul mai prevede stocuri de combustibil de siguranță în centralele pe cărbune, o rezervă minimă în lacurile centralelor hidroelectrice și un stoc de gaze înmagazinate de minimum 90% din capacitatea de înmagazinare, cu extracție graduală, astfel încât stocul din februarie–martie 2027 să rămână satisfăcător.
Planul mizează pe punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz de la centrala Mintia, cu o capacitate de aproximativ 1.500 MW, și pe asigurarea alimentării cu gaze a acesteia. Sunt menționate și pornirea unor grupuri de cogenerare pe gaze sau amestec cu 20% hidrogen – CET Palas, operat de Termocentrale Constanța, de circa 50 MW, CET Brazi, operat de OMV Petrom, de circa 35 MW, și CET Arad, de circa 30 MW – precum și lucrările de mentenanță la grupul de la CET Paroșeni.
Ce lipsește din documentație
În anii anteriori, hotărârile de guvern pentru iarnă erau însoțite de o analiză amănunțită a Dispeceratului Energetic Național asupra riscurilor la care este expus sistemul, în trei scenarii, cu soluții pentru fiecare. Proiectul actual nu conține această analiză, iar măsurile din anexă sunt prezentate fără ipotezele de lucru care au condus la ele. Documentul nu spune nimic nici despre centrala nucleară electrică de la Cernavodă.
Alte prevederi din anexă privesc accelerarea reparațiilor la instalațiile din CET Vest, afectate de incendii și avarii în primăvara 2026, creșterea ritmului de modernizare a rețelei de termoficare din București, contractarea pe termen mediu și lung a energiei electrice pentru reducerea expunerii la prețurile spot, mentenanța rețelelor de transport și distribuție, echipele de intervenție, contractele de deszăpezire și grupurile Diesel pentru consumatorii sensibili. Sunt prevăzute și activarea măsurilor din planurile de urgență pentru gaze și de pregătire pentru riscuri în energie electrică.
Contextul stării de alertă energetică
România se află, până la 30 octombrie cel puțin, în stare de alertă energetică, declanșată în iulie după ce Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă s-a oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Starea de alertă a fost instituită prin Hotărârea CNSU nr. 15/2026, din 31 iulie 2026, și prelungită prin hotărâri ulterioare, cu celule de criză activate la Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor și Ministerul Apărării Naționale pentru identificarea soluțiilor de creștere a nivelului apei în bazinul de retenție al Reactorului nr. 2.
În acest cadru, Transelectrica poate dispune măsuri precum creșterea rezervelor tehnologice, pornirea grupurilor din rezervă tehnică, reducerea sau anularea capacității de interconexiune pe direcția export și limitarea în tranșe a consumului. Dispeceratul Energetic Național propune ca la dimensionarea stocurilor de combustibili pentru iarna 2026–2027 să fie luat în considerare și un eventual sprijin pentru Republica Moldova, cu gaze naturale și energie electrică.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- G4Media
