Pe scurt
- O investigație a publicației italiene IrpiMedia, apărută în iunie 2025 și reluată recent de presa română, descrie o rețea transnațională de „bănci pirat” care ar fi cauzat pierderi de milioane de euro în Italia și România, folosind licențe offshore fictive eliberate de insula Mwali, din arhipelagul Comore.
- Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost condusă de omul de afaceri italian Massimiliano Arena, iar în una dintre tranzacții ar fi fost implicat, ca intermediar, Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României.
- 000 de euro după ce a depus bani într-un trust deschis prin intermediul lui Arena, cu conturi la Wealth Bank.
- Banca, menționată explicit de banca centrală a Insulelor Comore ca entitate care oferă ilegal servicii bancare offshore, nu a fost niciodată autorizată de Banca Italiei.
O investigație a publicației italiene IrpiMedia, apărută în iunie 2025 și reluată recent de presa română, descrie o rețea transnațională de „bănci pirat” care ar fi cauzat pierderi de milioane de euro în Italia și România, folosind licențe offshore fictive eliberate de insula Mwali, din arhipelagul Comore. Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost condusă de omul de afaceri italian Massimiliano Arena, iar în una dintre tranzacții ar fi fost implicat, ca intermediar, Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României.
Investigația italiană descrie cazul unui consultant în marketing, identificat sub numele fictiv Alfredo Mancini, care susține că a pierdut aproape 800.000 de euro după ce a depus bani într-un trust deschis prin intermediul lui Arena, cu conturi la Wealth Bank. Banca, menționată explicit de banca centrală a Insulelor Comore ca entitate care oferă ilegal servicii bancare offshore, nu a fost niciodată autorizată de Banca Italiei. Mancini a depus o plângere la Parchetul din Florența în iulie 2024, după ce transferurile din cont ar fi rămas nefinalizate.
Partea românească a investigației se bazează pe o plângere depusă la Parchetul din București de un antreprenor originar din Buzău, obținută în exclusivitate de IrpiMedia. Omul de afaceri susține că a depus 1,1 milioane de euro ca garanție pentru o linie de credit de șase milioane de euro care ar fi trebuit acordată de Wealth Bank, împrumut care nu ar fi ajuns niciodată, iar banii nu i-ar fi fost restituiți. Conform plângerii, un milion de euro ar fi fost transferat în contul elvețian 31814 al unei bănci din cantonul Zurich — același cont în care își transferase banii și Mancini — iar rolul de intermediar l-ar fi avut Călin Georgescu. Banca elvețiană a invocat secretul bancar la solicitările jurnaliștilor.
Procuratura română a confirmat pentru IrpiMedia că anchetează cazul privind „constituirea unui grup criminal organizat și fraudă”. Georgescu nu a răspuns întrebărilor adresate de publicația italiană. Materialul notează că acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, rezultat anulat de Curtea Constituțională după ce serviciile de informații au dezvăluit presupuse influențe rusești în campania sa pe rețelele sociale, și că i s-a interzis participarea la alegerile din mai.
Investigația mai arată că, între 2018 și 2023, în Italia au funcționat mai multe bănci pirat neautorizate, printre care Bandenia, care își revendica o licență de pe insula Mwali declarată falsă de banca centrală a Comorelor. Grupul de companii al lui Arena — inclusiv Jabardo, Eibt și Wealth Bank — avea societăți în Republica Cehă, România și Regatul Unit. O bancă digitală contactată de IrpiMedia a confirmat că Arena i-a fost client, fără să fi constatat „nicio activitate suspectă”, dar a închis conturile în 2023 după „știri negative din presă” despre acesta.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- G4Media
