Pe scurt
- Alexandru Rogobete a preluat miercuri mandatul de ministru al Sănătății și a declarat, într-o conferință de presă, că sistemul sanitar românesc este cel mai subfinanțat din Uniunea Europeană.
- El a spus că cifrele nu arată bine, dar a făcut un apel la calm, transmisând că oamenii și spitalele nu trebuie să intre în panică.
- Ministrul a susținut că reforma nu poate însemna doar tăieri, pentru că nu mai există de unde să se reducă cheltuieli fără a afecta funcționarea sistemului.
- În viziunea sa, reforma înseamnă modernizare, eficientizare și respect pentru resursa umană, iar programele naționale, inclusiv cel pentru HIV-SIDA, sunt calculate pentru rectificarea bugetară.
Alexandru Rogobete a preluat miercuri mandatul de ministru al Sănătății și a declarat, într-o conferință de presă, că sistemul sanitar românesc este cel mai subfinanțat din Uniunea Europeană. El a spus că cifrele nu arată bine, dar a făcut un apel la calm, transmisând că oamenii și spitalele nu trebuie să intre în panică.
Ministrul a susținut că reforma nu poate însemna doar tăieri, pentru că nu mai există de unde să se reducă cheltuieli fără a afecta funcționarea sistemului. În viziunea sa, reforma înseamnă modernizare, eficientizare și respect pentru resursa umană, iar programele naționale, inclusiv cel pentru HIV-SIDA, sunt calculate pentru rectificarea bugetară.
Nevoi imediate în unitățile de primiri urgențe
Rogobete a prezentat cifre concrete despre presiunea financiară din spitale. Potrivit lui, unitățile de primiri urgențe au nevoie de 391 de milioane de lei până la finalul anului pentru spitalele locale și cele ale Ministerului Sănătății. Pentru acțiunile prioritare, în special ATI, AVC, infarctul miocardic acut, neonatologie și arsurile grave, mai este nevoie de încă 156 de milioane de lei.
În total, pentru zonele critice ale sistemului, ministrul a estimat un necesar de aproximativ 800 de milioane de lei. El a adăugat că la aceste lipsuri se adaugă efectul creșterii prețurilor la combustibil și energie, care a majorat rapid costurile pentru medicamente și materiale sanitare și a redus mai repede bugetul, în special la Ambulanță și la UPU.
CNAS, între bugetul aprobat și necesarul real
La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ministrul a cerut un audit în detaliu pe fiecare program, pe farmacii și pe medicamentele compensate. El a explicat că bugetul aprobat este de 82 de miliarde de lei, în timp ce necesarul este de 94 de miliarde, ceea ce înseamnă o suplimentare de 11 miliarde.
Din această sumă, o parte importantă este reprezentată de concediile medicale neplătite din ultima perioadă. Pentru zona medicală propriu-zisă, adică medicamente, programe și servicii medicale, necesarul este mai mic, de aproximativ 3,54 miliarde de lei. Ministrul a precizat că cele mai mari restanțe sunt la spitalele generale, 123 de milioane de lei, la ambulatoriul de specialitate și la medicina de familie.
Rogobete a descris un cerc vicios: dacă spitalele nu primesc banii de la CNAS, nu își pot plăti facturile către furnizori. El a promis că primii bani acordați la rectificare pentru CNAS vor fi folosiți pentru achitarea datoriilor și restanțelor către spitale, pentru a evita colapsul unităților sanitare.
Un apel la calm și un termen apropiat
Ministrul a spus că speră ca până săptămâna viitoare să fie alocate sumele necesare pentru a reduce presiunea de pe unitățile sanitare. El a respins ideea unei moșteniri grele, dar a insistat că cifrele trebuie arătate așa cum sunt și că cei care fac declarații politice ar trebui să țină cont de ele.
Declarațiile au fost făcute la preluarea mandatului, iar cifrele prezentate de ministru nu au fost însoțite, în materialul publicat, de o confirmare independentă din partea Ministerului Finanțelor sau a CNAS. Rămâne de urmărit dacă rectificarea bugetară va acoperi sumele anunțate și în ce termen vor ajunge banii la spitale.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- Digi24
