Pe scurt
- Curtea Internațională de Justiție de la Haga a stabilit pe 19 noiembrie că Myanmar a comis un genocid împotriva populației Rohingya prin operațiunile armatei din 2017 din statul Rakhine.
- Este prima decizie prin care instanța judiciară principală a ONU declară un stat responsabil de comiterea unui genocid, iar Amnesty International cere aplicarea ei imediată.
- Procedura a fost inițiată de Gambia în 2019, care a acuzat Myanmarul că a încălcat obligațiile ce îi revin din Convenția privind genocidul din 1948.
- Amnesty International consideră clarificarea deosebit de relevantă pentru alte cauze aflate pe rolul CIJ, între care cea intentată de Africa de Sud împotriva Israelului, privind un presupus genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Curtea Internațională de Justiție de la Haga a stabilit pe 19 noiembrie că Myanmar a comis un genocid împotriva populației Rohingya prin operațiunile armatei din 2017 din statul Rakhine. Este prima decizie prin care instanța judiciară principală a ONU declară un stat responsabil de comiterea unui genocid, iar Amnesty International cere aplicarea ei imediată.
Ce a decis Curtea și de ce este o premieră
Hotărârea a fost descrisă de organizație ca o recunoaștere istorică pentru supraviețuitori și victime. Procedura a fost inițiată de Gambia în 2019, care a acuzat Myanmarul că a încălcat obligațiile ce îi revin din Convenția privind genocidul din 1948. În iulie 2022, Curtea a stabilit că are competența de a judeca dosarul, iar decizia pronunțată acum este definitivă.
Premiera privește felul responsabilității. În hotărârea din 2007, în cauza dintre Bosnia și Herțegovina și Serbia și Muntenegru, Curtea a constatat că masacrele de la Srebrenica din 1995 au constituit un genocid, dar nu a considerat statul Serbia responsabil pentru comiterea acestuia. Curtea a reținut atunci că Serbia și-a încălcat obligațiile din Convenție pentru că nu a prevenit genocidul comis de grupări armate aflate sub comanda generalului Ratko Mladić și nu i-a pedepsit pe cei responsabili.
Poziția Amnesty International: decenii de persecuție documentată
Secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, a calificat hotărârea drept o concluzie fără echivoc a Curții și o recunoaștere autoritară a atrocităților, după ani de negare, impunitate și ascundere a adevărului. Ea a vorbit despre un moment rar de dreptate pentru supraviețuitori, victime și familiile acestora.
Organizația susține că, timp de decenii, guvernele și autoritățile militare din Myanmar au refuzat cetățenia populației Rohingya, supunând-o unui sistem instituționalizat de segregare, discriminare și persecuție pe care îl compară cu apartheidul. Potrivit Amnesty, Rohingya au fost izolați în tabere de refugiați, li s-au incendiat locuințele și satele, iar forțele de securitate au comis ucideri ilegale pe scară largă și acte de violență sexuală, inclusiv în campania militară din 2017.
Campania din 2017 a venit după ce militanți Rohingya au atacat mai multe secții de poliție în august 2017, iar forțele de securitate au declanșat operațiuni de epurare etnică.
Clarificarea despre intenție și miza pentru alte cauze
Curtea a explicat că intenția de a comite un genocid poate coexista cu alte obiective, inclusiv cu scopuri militare. Amnesty International consideră clarificarea deosebit de relevantă pentru alte cauze aflate pe rolul CIJ, între care cea intentată de Africa de Sud împotriva Israelului, privind un presupus genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Ce cere organizația
Organizația afirmă că fostul comandant al forțelor armate Min Aung Hlaing, care a coordonat campania împotriva Rohingya, este acum președintele Myanmarului, în urma unor alegeri manipulate. Amnesty International cere guvernelor să nu îl primească pe scena internațională și să oprească orice transfer de arme, echipamente de securitate și supraveghere către Myanmar.
- Embargou global asupra armelor, impus de Consiliul de Securitate al ONU, și sesizarea Curții Penale Internaționale privind situația din Myanmar.
- Conformarea imediată a autorităților din Myanmar la hotărâre și acțiunea statelor membre ASEAN pentru respectarea ei.
- Reparații complete și efective pentru supraviețuitori, sprijin umanitar, oportunități de relocare și finanțare solidă pentru mecanismele internaționale de tragere la răspundere.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- www.g4media.ro







