Pe scurt
- Curtea Internațională de Justiție a decis pe 19 noiembrie 2026 că purificarea etnică în masă împotriva populației Rohingya din Myanmar, începută în 2017, constituie genocid, într-un dosar adus la Haga de Gambia.
- Decizia reține că statul Myanmar răspunde pentru moartea a aproximativ 10.000 de etnici Rohingya, în timp ce alte estimări urcă numărul victimelor spre 25.000.
- Amnesty International consideră că decizia trebuie privită ca un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională, într-un moment critic pentru Myanmar.
Curtea Internațională de Justiție a decis pe 19 noiembrie 2026 că purificarea etnică în masă împotriva populației Rohingya din Myanmar, începută în 2017, constituie genocid, într-un dosar adus la Haga de Gambia. Este prima hotărâre prin care instanța constată că un stat răspunde pentru comiterea unui genocid, potrivit Amnesty International.
Ce a stabilit Curtea de la Haga
Decizia reține că statul Myanmar răspunde pentru moartea a aproximativ 10.000 de etnici Rohingya, în timp ce alte estimări urcă numărul victimelor spre 25.000. Amnesty International descrie hotărârea drept prima prin care Curtea constată, în temeiul Convenției privind genocidul, responsabilitatea unui stat.
Amnesty International a comparat decizia cu hotărârea din 2007 din cauza Bosnia și Herțegovina împotriva Serbiei și Muntenegrului. Atunci, Curtea a stabilit că masacrul de la Srebrenica din 1995 a fost genocid, dar nu a considerat Serbia vinovată de comiterea lui; statul a fost găsit responsabil pentru că nu a împiedicat crimele și nu i-a pedepsit pe cei vinovați, inclusiv prin faptul că nu l-a predat pe generalul Ratko Mladić Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.
Rădăcini vechi de peste două secole
Conflictul dintre majoritatea budistă din Myanmar, fosta Birmania, și minoritatea musulmană Rohingya are rădăcini de peste 200 de ani. În 1785, grupul etnic Bamar, majoritar, a ocupat provincia Arakan, astăzi Rahin, unde trăia o populație musulmană; au urmat execuții și deportări ale bărbaților musulmani în centrul țării.
Denumirea de Rohingya apare într-un text al medicului și geografului britanic Francis Buchanan-Hamilton, publicat în 1799. După ce Imperiul Britanic a ocupat Birmania, în urma primului război anglo-birman din 1824–1826, administrația colonială a promovat etnici Rohingya în funcții administrative, alimentând ostilitatea majorității budiste.
Statul independent apărut în 1948 a refuzat să le recunoască cetățenia, iar legea din 1982 nu i-a acceptat ca populație indigenă, pe argumentul unei colonizări petrecute după 1823. Junta militară care a condus țara, cu o pauză de guvernare semi-civilă între 2011 și 2021, a discriminat constant minoritatea. Ciocnirile interetnice din 2012 s-au soldat, potrivit autorităților din Myanmar, cu 78 de morți și peste 140.000 de persoane strămutate.
În octombrie 2016, atacuri asupra unor posturi de poliție de la frontiera cu Bangladesh, revendicate de Armata de Eliberare Rohingya din Arakan, au ucis nouă polițiști și au declanșat represalii ale armatei împotriva satelor din regiune. După 2017, valuri de Rohingya au fugit în Bangladesh, India, Thailanda și Malaezia; UNHCR estima în august 2026 că în Bangladesh se aflau 1,22 milioane de refugiați, din aproximativ 1,5 milioane la nivel mondial.
De ce contează hotărârea
Amnesty International consideră că decizia trebuie privită ca un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională, într-un moment critic pentru Myanmar. Organizația subliniază că demersul a fost posibil pentru că Gambia a sesizat instanța, arătând astfel cum pot reacționa statele la crime care șochează conștiința umanității.
Amnesty mai notează că precizarea Curții potrivit căreia intenția de genocid poate coexista cu alte obiective, inclusiv cu cele militare, contează pentru dosarele aflate pe rol, între care cel intentat de Africa de Sud împotriva Israelului privind presupusul genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- www.g4media.ro







