Pe scurt
- Summitul de doua zile al liderilor europeni a inceput joi la Bruxelles, cu doua subiecte care provoaca dezacorduri puternice intre statele membre: raspunsul la criza energetica si viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034.
- Potrivit analizei publicate de Kathimerini si preluate de Rador, cele 27 de state vin la masa negocierilor cu linii rosii diferite si cu putine marje pentru compromisuri rapide.
- Grecia si Italia fac presiuni pentru o flexibilitate mai mare, astfel incat sa poata finanta masuri de sprijin pentru gospodariile si companiile afectate de scumpirea energiei.
- Atena urmareste o orientare politica adresata Comisiei Europene, fara a deschide insa o dezbatere generala privind revizuirea normelor bugetare.
Summitul de doua zile al liderilor europeni a inceput joi la Bruxelles, cu doua subiecte care provoaca dezacorduri puternice intre statele membre: raspunsul la criza energetica si viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034. Potrivit analizei publicate de Kathimerini si preluate de Rador, cele 27 de state vin la masa negocierilor cu linii rosii diferite si cu putine marje pentru compromisuri rapide.
Energie: flexibilitate ceruta de sud, rezerve in nord
Grecia si Italia fac presiuni pentru o flexibilitate mai mare, astfel incat sa poata finanta masuri de sprijin pentru gospodariile si companiile afectate de scumpirea energiei. Atena urmareste o orientare politica adresata Comisiei Europene, fara a deschide insa o dezbatere generala privind revizuirea normelor bugetare. In centrul discutiei se afla posibilitatea unei realocari temporare a spatiului bugetar deja disponibil, pentru masuri tintite impotriva scumpirilor.
Grecia a obtinut deja prelungirea clauzei nationale de derogare privind securitatea energetica, echivalenta unei sume de aproximativ 700 de milioane de euro pentru perioada 2026-2027, dar solicita o flexibilitate mai mare in utilizarea acesteia. Prim-ministrul grec a avertizat inaintea summitului ca majorarea costurilor energetice alimenteaza un nou val de inflatie in Europa si a cerut un raspuns coordonat. Italia sustine aceeasi directie, iar Giorgia Meloni solicita termene suplimentare pentru masuri temporare de ajutor.
Tarile din nordul Europei insista insa ca orice interventie sa ramana tintita si temporara, fara a pune sub semnul intrebarii credibilitatea bugetara a zonei euro. Un al doilea punct de divergenta il constituie sistemul european de comercializare a cotelor de emisii. Presedintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a cerut o flexibilitate sporita pentru masuri nationale impotriva scumpirii energiei si o noua amanare a aplicarii ETS2, avertizand totodata asupra importantei interconectarii electrice Grecia-Cipru.
Bugetul 2028-2034: reduceri contestate de doua tabere
Pe al doilea front, dezacordul priveste propunerea de negociere avansata de Irlanda, care prevede reduceri de aproximativ 141 de miliarde de euro fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, limitand valoarea totala la 1,622 de trilioane de euro, la preturile din 2025. Desi reducerea este de circa 8%, statele net contributoare considera ca sunt necesare taieri si mai mari.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat ca propunerea se indreapta in directia corecta, dar bugetul trebuie redus semnificativ, anticipand negocieri dificile pana la summitul din decembrie. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a fost mai categoric, calificand propunerea drept prea ampla, prea costisitoare si total inacceptabila.
La polul opus, cele 17 state reunite in formatul prietenii coeziunii, la initiativa Italiei si a Romaniei, au respins reducerile suplimentare ale Politicii Agricole Comune si ale fondurilor de coeziune. Ele solicita o repartizare mai echitabila a sarcinilor si eliminarea rambursarilor de contributii catre anumite state membre.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis si-a exprimat opozitia fata de propunerea irlandeza, apreciind ca resursele disponibile nu corespund ambitiilor UE, iar Atena considera prioritara asigurarea fondurilor pentru coeziune si agricultura. Premierul spaniol Pedro Sanchez a calificat propunerea drept clar insuficienta si inacceptabila, aratand ca Uniunea nu poate pretinde un rol geopolitic fara finantare adecvata, si s-a declarat deschis fata de introducerea unor noi taxe europene.
Ce urmeaza
Presedintele cipriot a estimat ca reducerile finale ar putea ajunge la 10%-12% si a subliniat necesitatea unui acord pana la sfarsitul anului, inainte ca viitoarele alegeri din UE sa complice si mai mult compromisul. Discutia de la Bruxelles este de asteptat sa stabileasca marja de manevra politica pentru negocierile urmatoare, iar o reuniune extraordinara dedicata exclusiv bugetului este deja pregatita pentru luna noiembrie.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- G4Media
