Pe scurt
- Președintele Nicușor Dan a transmis pe 2 octombrie ambasadorului UE în România, Iulia Matei, o scrisoare însoțită de propria variantă consolidată de răspuns la clarificările cerute de Comisia Europeană pe modificările legii integrității, potrivit unei relatări publicate vineri.
- Documentul, întins pe 37 de pagini, susține în esență că legea modificată este în regulă și nu are caracter retroactiv, fără a relua obiecțiile de neconstituționalitate pe care șeful statului le-a formulat anterior în țară.
- Discrepanța privește așa-numitul amendament Fritz, introdus în timpul procedurilor parlamentare de o alianță informală PSD-AUR.
- Potrivit acestuia, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, găsit în conflict de interese prin sentință definitivă, își pierde mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, cu interdicție de a mai candida timp de trei ani.
Președintele Nicușor Dan a transmis pe 2 octombrie ambasadorului UE în România, Iulia Matei, o scrisoare însoțită de propria variantă consolidată de răspuns la clarificările cerute de Comisia Europeană pe modificările legii integrității, potrivit unei relatări publicate vineri. Documentul, întins pe 37 de pagini, susține în esență că legea modificată este în regulă și nu are caracter retroactiv, fără a relua obiecțiile de neconstituționalitate pe care șeful statului le-a formulat anterior în țară.
Scrisoarea invocă articolul 80 din Constituție, conform căruia președintele reprezintă statul român, și argumentează că între punctele de vedere transmise de Agenția Națională de Integritate și de Guvern există diferențe de abordare și de formulare, iar răspunsul adresat Comisiei presupune o prezentare coerentă și unitară.
Ce a susținut președintele în țară
Discrepanța privește așa-numitul amendament Fritz, introdus în timpul procedurilor parlamentare de o alianță informală PSD-AUR. Potrivit acestuia, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, găsit în conflict de interese prin sentință definitivă, își pierde mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, cu interdicție de a mai candida timp de trei ani. Sub legislația anterioară, Fritz ar fi urmat să-și continue mandatul, iar interdicția ar fi operat după aceea. Modificarea era un jalon în PNRR, iar de îndeplinirea lui depindea o tranșă de 770 de milioane de euro.
După adoptarea legii, Nicușor Dan a atacat-o la Curtea Constituțională, susținând că amendamentul reprezintă o aplicare retroactivă a legii civile, interzisă de Constituție. În argumentația sa, președintele a arătat că o interdicție viitoare la o funcție publică a fost transformată într-o întrerupere imediată a unui mandat dobândit legitim, după ce faptele și sancționarea lor fuseseră deja consumate pe legea veche.
Pe 17 august, Curtea Constituțională a declarat amendamentul constituțional, cu o majoritate de 6-3. După motivarea hotărârii, pe 28 august, președintele a anunțat că a promulgat legea în forma transmisă de Parlament și că își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate. El a adăugat că, într-un alt context, fără riscul pierderii banilor din PNRR și cu timp suficient pentru dezbatere, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare.
Răspunsurile instituțiilor și evaluarea Comisiei
Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări printr-un chestionar cu șapte întrebări. Agenția Națională de Integritate a susținut că amendamentul nu reprezintă o aplicare retroactivă, invocând opinia majoritară a Curții Constituționale, în timp ce Guvernul a formulat un răspuns mai nuanțat, care descria și controversele juridice, citând atât argumentația că legea nu retroactivează, cât și argumentația contrară, inclusiv opinia separată a trei judecători CCR.
Reprezentanța UE la București a confirmat că legea integrității este în curs de evaluare de către Comisie în cadrul celei de-a șasea și ultime cereri de plată a României din PNRR. Un purtător de cuvânt a declarat că este responsabilitatea statului membru să se asigure că utilizarea fondurilor respectă legislația aplicabilă a Uniunii și legislația națională, iar serviciile Comisiei examinează legea din perspectiva cerințelor PNRR și a compatibilității cu dreptul UE, urmând să stabilească pe această bază consecințele corespunzătoare pentru cererea de plată.
Administrația Prezidențială nu a răspuns, până la publicarea relatării, solicitării de a explica diferența dintre poziția publică a președintelui și răspunsul transmis Comisiei Europene.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- G4Media
