România a importat sâmbătă seară, 3 octombrie, aproape 3.400 MW de energie electrică, mai mult decât întreaga producție națională livrată la acel moment în rețele, potrivit datelor Transelectrica citate de e-nergia.ro. Importul s-a apropiat astfel de limita maximă a capacităților de interconexiune, care este de 4.000 MW, o situație rar întâlnită.
Producția internă, sub importuri
La ora respectivă, producția națională livrată în rețele era de doar 2.900 MW. Soarele nu mai producea la acea oră, energia eoliană era aproape inexistentă, hidrocentralele generau sub 1.000 MW, iar cărbunele sub 1.000 MW. Centralele pe gaze funcționau la circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune la nici 600 MW, în condițiile în care mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar cele pe cărbune este posibil să nu fi avut suficient combustibil. În acea zi nu era raportată nicio avarie.
Situația sistemului energetic național este afectată de oprirea centralei de la Cernavodă și de aportul redus al energiei hidro, din cauza secetei și a debitului mic al Dunării. Sistemul se apropie de limite periculoase în vârful de consum de seară atunci când nu beneficiază de resursele eoliene și fotovoltaice.
Prețul nu explică importurile
Ipoteza potrivit căreia prețul mic ar fi determinat preferința pentru importuri în defavoarea producției interne în centralele termo nu este susținută de date. În acel interval orar, prețul în piața pentru ziua următoare (PZU) depășea 1.900 de lei/MWh, un nivel suficient de ofertant atât pentru centralele pe gaz, cât și pentru cele pe cărbune să producă și să vândă în piața spot. Prețuri de peste 1.000 de lei/MWh apar în aproape fiecare seară.
Contextul mai larg
Capacitatea de stocare care să absoarbă abundența de energie fotovoltaică din orele de zi este redusă, ceea ce limitează echilibrarea sistemului până la venirea iernii. În aceste condiții, sistemul energetic național se apropie de unele dintre limitele sale în vârful de consum de seară, dacă nu bate vântul.
Surse și documentare
- G4Media
