O analiză publicată de El Confidencial și preluată de Rador susține că instabilitatea politică se extinde în tot mai multe state membre ale Uniunii Europene, iar România este unul dintre exemplele centrale. Potrivit textului, președintele Nicușor Dan a încercat săptămâna aceasta să obțină sprijin pentru al treilea candidat la funcția de prim-ministru, fără succes. Publicația spaniolă leagă această situație de momentul în care social-democrații (PSD) și partidul naționalist de extremă dreapta AUR au colaborat pentru a înlătura guvernul de coaliție centrist condus de Ilie Bolojan.
Blocajul de la București
Analiza afirmă că, de la căderea guvernului Bolojan, Bucureștiul se află într-o criză politică prelungită și că nu există perspective imediate ca Nicușor Dan, descris ca fost primar al capitalei și candidat liberal consensual al blocului de opoziție împotriva coaliției de extremă dreapta conduse de AUR, să găsească o soluție. Textul menționează nemulțumirea aparentă a social-democraților față de cel mai recent candidat desemnat, europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Publicația spaniolă notează că unele dintre caracteristicile acestui tip de instabilitate sunt specifice țări precum Bulgaria și România, inclusiv partide politice volatile, legate exclusiv de o figură fondatoare sau de un om de afaceri proeminent. Aceste trăsături duc, potrivit analizei, la ascensiuni și decăderi rapide ale partidelor, baze sociale fragile și cazuri de corupție.
Modelul bulgar și riscul unei consolidări AUR
Analiza compară situația României cu cea a Bulgariei, unde, între 2021 și 2026, cetățenii au mers la urne de opt ori, într-o perioadă de instabilitate extremă începută în 2020 cu proteste masive la Sofia împotriva corupției. Textul susține că Sofia are acum, pentru prima dată din 2021, un guvern cu o majoritate largă, dar nu cel așteptat de mulți dintre cei care au protestat împotriva partidului conservator GERB.
Potrivit publicației spaniole, în 2026 președintele pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, care încercase să-și extindă puterile și să se implice activ în politica națională, și-a lansat propriul partid, Bulgaria Progresistă, și a obținut o victorie zdrobitoare în alegeri. Analiza sugerează că România ar putea ieși din spirala haosului politic prin consolidarea AUR, o evaluare prezentată ca risc, nu ca fapt împlinit.
Instabilitatea se răspândește în Europa
Analiza susține că instabilitatea politică nu se limitează la Sofia și București. În Polonia, guvernul lui Donald Tusk are majoritate absolută, dar se confruntă cu opoziția președintelui ultraconservator Karol Nawrocki, care își folosește dreptul de veto pentru a obstrucționa reformele promise de Coaliția Civică. În Franța, impasul politic este cronic de la alegerile parlamentare anticipate convocate de Emmanuel Macron după scrutinul european din 2024, iar Adunarea Națională este descrisă ca practic neguvernabilă.
În Spania, guvernul minoritar al lui Pedro Sánchez nu a reușit să adopte un nou buget general din 2023 și se confruntă cu dificultăți în aprobarea proiectelor în Congresul Deputaților. Belgia este dată ca exemplu de negocieri pentru formarea guvernului care pot dura ani, deși actualul executiv conservator al lui Bart de Wever rezistă, iar în Olanda, după experiența guvernamentală a partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders, s-a format în 2026 un guvern minoritar condus de liberali pro-europeni.
În Germania, analiza notează că creștin-democrații (CDU) se confruntă cu o criză istorică sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) este în fruntea sondajelor. Publicația spaniolă susține că, în multe țări, cordonul sanitar împotriva partidelor extremiste duce la coaliții eterogene, care provoacă blocaje sau conflicte pe politici-cheie cu dimensiune europeană.
Efecte asupra deciziilor la nivelul UE
Analiza afirmă că Uniunea Europeană a devenit, în practică, un club de gestionare a crizelor, în care factorul cheie este cine deține puterea politică pentru a lua decizii dificile. Consiliul European, forumul șefilor de stat și de guvern, s-a transformat treptat în organul central de putere al Uniunii, iar slăbirea personalităților prezente la masa Consiliului afectează dinamica puterii de la Bruxelles.
Textul menționează că axa franco-germană funcționează greu atunci când Parisul și Berlinul nu sunt de acord și că există un vid de putere în ambele capitale, unde Macron și Merz sunt descriși drept „cadavre politice”. Publicația spaniolă avertizează că instabilitatea în guvernele-cheie se traduce, în majoritatea cazurilor, printr-o încetinire a activității Uniunii Europene și că imprevizibilitatea electorală va deveni mai vizibilă în lunile următoare, cu Franța la urne în primăvară, urmată de Spania, Italia și Polonia.
Surse și documentare
- G4Media
