Pe scurt

  • Parlamentul Republicii Moldova a votat joi, în prima lectură, proiectul de lege privind ratificarea acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina.
  • Secretarul de stat din Ministerul Apărării, Ghenadie Cojocaru, a susținut că acordul are caracter consultativ și nu presupune activități operaționale.
  • Acordul, semnat la Kiev pe 26 octombrie, este valabil cinci ani și prevede schimb de experiență și tehnologii, instruirea specialiștilor, modernizarea tehnicii militare, cooperare în apărarea cibernetică și în supravegherea spațiului aerian.

Parlamentul Republicii Moldova a votat joi, în prima lectură, proiectul de lege privind ratificarea acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina. Documentul a fost semnat la Kiev pe 26 octombrie. Reprezentanții puterii au legat acordul de nevoia de a consolida capacitățile de apărare ale statului. Opoziția a contestat proiectul.

Vot în primă lectură, cu obiecții din opoziție

Deputații comuniști au cerut la începutul ședinței ca proiectul să fie scos de pe ordinea de zi. Dezbaterile au fost marcate de obiecțiile opoziției, potrivit relatării Radio Chișinău, preluată de Rador.

Secretarul de stat din Ministerul Apărării, Ghenadie Cojocaru, a susținut că acordul are caracter consultativ și nu presupune activități operaționale. Oficialul a arătat că documentul poate aduce beneficii Republicii Moldova, în special prin accesul la tehnologii și la experiența acumulată de partea ucraineană. El a adăugat că orice activitate desfășurată pe baza acordului va fi evaluată în prealabil din perspectiva riscurilor pentru securitatea națională.

Dronele de deasupra Chișinăului, în centrul dezbaterii

În plen, deputatul Constantin Cuiumju, din partea formațiunii Partidul Nostru, a cerut explicații de la reprezentantul Ministerului Apărării cu privire la lipsa unei intervenții în cazul dronelor care au survolat Chișinăul. El a întrebat de ce nu s-a întreprins nicio măsură în timp ce șapte drone survolau orașul.

Oficialul a recunoscut că Republica Moldova dispune de capacități limitate de monitorizare și interceptare a țintelor aeriene, iar echipamentele existente au o rază scurtă de acțiune, ceea ce face dificilă acoperirea întregului spațiu aerian național. Cojocaru a descris o dronă văzută în sectorul Botanica, apoi în preajma localităților Sângera și în sectorul Ciocana, despre care a spus că a venit pe segmentul transnistrean și că angajarea în zona de securitate cu o astfel de țintă implică riscuri pe termen lung. El a adăugat că acordul cu Ucraina va facilita transferul de cunoștințe și experiență în domeniul interceptării dronelor.

Ce prevede documentul semnat la Kiev

Acordul, semnat la Kiev pe 26 octombrie, este valabil cinci ani și prevede schimb de experiență și tehnologii, instruirea specialiștilor, modernizarea tehnicii militare, cooperare în apărarea cibernetică și în supravegherea spațiului aerian. Documentul permite donații de echipamente neletale, inclusiv drone necombatante, dar exclude folosirea rezultatelor cooperării în scopuri militare operative și dislocarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova.

Neutralitatea, invocată în dezbatere

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, deputat PAS, a susținut că Republica Moldova trebuie să-și consolideze propriile capacități de apărare. Potrivit lui, statutul de neutralitate presupune și capacitatea statului de a-și asigura securitatea.

El a afirmat că neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă, dezarmare sau slăbiciune, ci pregătirea de a face față provocărilor și riscurilor existente. Carp a conchis că țara trebuie să investească în propria securitate și în capacitățile de a răspunde acestor riscuri.

Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial

Raportează o greșeală în acest articol

Surse și documentare

  • www.g4media.ro
Înapoi la prima pagină