Pe scurt
- Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul de șapte ani în fruntea Parchetului European (EPPO) cu un avertisment privind viitorul instituției pe care a construit-o de la zero.
- Într-un interviu acordat publicației POLITICO, ea a declarat că EPPO riscă să fie eliminat pe ascuns tocmai pentru că își face datoria, iar subminarea nu ar veni printr-o decizie politică asumată, ci printr-un proces lent de subfinanțare, tergiversare a procedurilor și sufocare birocratică.
- Kövesi a descris ultimii șapte ani drept cel mai greu loc de muncă din cariera sa și a comparat atmosfera de la Bruxelles cu replica celebră din serialul danez Borgen, potrivit căreia nimeni nu te aude țipând.
- Ea a refuzat să detalieze planurile personale de după încheierea mandatului și a cerut ca discuția să rămână concentrată asupra instituției.
Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul de șapte ani în fruntea Parchetului European (EPPO) cu un avertisment privind viitorul instituției pe care a construit-o de la zero. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, ea a declarat că EPPO riscă să fie eliminat pe ascuns tocmai pentru că își face datoria, iar subminarea nu ar veni printr-o decizie politică asumată, ci printr-un proces lent de subfinanțare, tergiversare a procedurilor și sufocare birocratică.
Kövesi a descris ultimii șapte ani drept cel mai greu loc de muncă din cariera sa și a comparat atmosfera de la Bruxelles cu replica celebră din serialul danez Borgen, potrivit căreia nimeni nu te aude țipând. Ea a refuzat să detalieze planurile personale de după încheierea mandatului și a cerut ca discuția să rămână concentrată asupra instituției.
Procurori mai puțini decât prevede proiectul
Potrivit șefei EPPO, pe hârtie parchetul ar trebui să funcționeze cu 230 de procurori europeni delegați, însă resursele alocate acoperă doar 180. Ea a dat exemplul Poloniei, unde fusese convenită nevoia de 24 de procurori delegați, dar în realitate sunt doar 15, ceea ce pune în discuție credibilitatea instituției în fața autorităților naționale.
Kövesi a mai spus că, pentru Ungaria, a explicat exact de ce buget este nevoie, însă Comisia Europeană a propus jumătate din suma necesară. Ea a admis că există multe priorități la nivel european, dar a cerut să se stabilească dacă lipsa de resurse este o situație reală sau doar un pretext.
Revizuirea regulamentului, amânată din 2021
Un alt reproș vizează întârzierile legislative. Kövesi a arătat că a solicitat încă din 2021 demararea revizuirii regulamentului EPPO, pentru a corecta lacunele procedurale și a consolida independența procurorilor, dar decidenții europeni au amânat constant inițiativa.
Ea a criticat și dezbaterile prelungite despre arhitectura antifraudă și despre un registru comun electronic de primire a dosarelor, în condițiile în care, susține ea, organizațiile criminale se extind și fraudează bugetul UE și bugetele naționale. Întrebarea retorică formulată în interviu a fost de ce există bani pentru un astfel de registru, dar nu pentru ceea ce procurorii au cu adevărat nevoie.
Diferența de atitudine față de anchete
Kövesi a semnalat și o diferență de comportament între România și Bruxelles în raport cu actul de justiție. Ea a spus că, în statele membre, cine este chemat să dea o declarație se prezintă, în timp ce la Bruxelles există uneori senzația că înalții funcționari sunt deasupra procurorilor și a legii.
În viziunea ei, unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent doar atât timp cât anchetele nu se apropie de cercul lor restrâns, iar în acel moment procurorii devin abuzivi și li se atribuie o agendă politică. Kövesi a respins ideea că anchetele ar trebui amânate în funcție de calendarul electoral din Europa.
Întrebată ce ar face diferit dacă ar lua-o de la început, ea a răspuns că nimic, cu excepția faptului că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul. Declarațiile au fost făcute în contextul încheierii mandatului său la conducerea EPPO.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- G4Media
