Pe scurt

  • Guvernul condus de Luca Niculescu, susținut de PSD și de președintele Nicușor Dan, a depășit criza guvernamentală, dar pornește cu o bază parlamentară fragilă: aproximativ 27% din mandate, potrivit unei analize publicate luni.
  • Executivul depinde astfel de atitudinea AUR, dar și de cea a PNL, și de modul în care reacționează piețele care împrumută lunar România cu miliarde de euro.
  • Analiza descrie finalul unei crize de șase luni, declanșată de PSD și AUR și încuviințată tacit de șeful statului.
  • În noua configurație, PSD ar urma să facă un „balet” în jurul AUR pentru susținerea măsurilor populiste și în jurul PNL pentru eventuale măsuri de reformă, evaluate însă ca puțin probabile.

Guvernul condus de Luca Niculescu, susținut de PSD și de președintele Nicușor Dan, a depășit criza guvernamentală, dar pornește cu o bază parlamentară fragilă: aproximativ 27% din mandate, potrivit unei analize publicate luni. Executivul depinde astfel de atitudinea AUR, dar și de cea a PNL, și de modul în care reacționează piețele care împrumută lunar România cu miliarde de euro.

Un guvern fără majoritate, între AUR și PNL

Analiza descrie finalul unei crize de șase luni, declanșată de PSD și AUR și încuviințată tacit de șeful statului. În noua configurație, PSD ar urma să facă un „balet” în jurul AUR pentru susținerea măsurilor populiste și în jurul PNL pentru eventuale măsuri de reformă, evaluate însă ca puțin probabile.

Textul notează că România are din nou un guvern plin, dar fără o majoritate parlamentară clară, iar perioada este una de acalmie după criza prelungită. Rămâne de văzut, potrivit sursei, dacă această acalmie va dura până la alegerile din 2028 sau dacă va urma o nouă criză după „evaluarea” promisă de Sorin Grindeanu.

Grindeanu, comparat cu Dragnea din 2017

Sorin Grindeanu este prezentat drept liderul de facto al executivului, care trasează sarcini guvernului și cere răfuială cu „greaua moștenire”. Analiza îl compară cu Liviu Dragnea din 2017, ambii aflați la șefia PSD și a Camerei Deputaților, cu impresia că pot manevra un premier-proxy: atunci Sorin Grindeanu, acum Luca Niculescu.

Sursa semnalează însă diferențe importante: Dragnea avea o majoritate confortabilă în Parlament și o relație proastă cu serviciile, în timp ce la Grindeanu situația ar fi inversă. Poziția acestuia în partid este descrisă ca fragilă, după ce s-a abținut la votul pentru intrarea la guvernare, în timp ce baronii partidului au trecut peste poziția sa.

Costul politic pentru Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan este descris ca având o încredere publică în scădere și ca aflându-se într-un conflict cu foștii săi susținători. Analiza susține că strategia sa a fost îndeplinită: a păstrat PSD alături de el și pe Sorin Grindeanu la șefia partidului, ferit de responsabilitatea guvernării, împiedicând astfel o eventuală suspendare din funcție, și a scăpat de Ilie Bolojan de la guvern, slăbindu-i poziția în PNL.

Costul acestei strategii este evaluat de sursă ca fiind alienarea electoratului său și fragilizarea Administrației Prezidențiale, transformată „într-un fel de anexă a PSD”. În aceeași zi, șeful statului și-a exprimat nemulțumirea față de „bulele” care ar împiedica dialogul necesar pentru compromis, iar consilierul prezidențial Valentin Naumescu deschisese subiectul cu o zi înainte.

Bolojan deschide frontul de opoziție

Ilie Bolojan, președintele PNL, a deschis un front de opoziție pe tema valorilor morale, într-un discurs virulent ținut în Parlament. Potrivit analizei, el a dat semnalul unei opoziții totale la PSD și, printre rânduri, la Nicușor Dan, ceea ce ar însemna că monopolul AUR pe opoziție s-a încheiat.

Sursa îl descrie pe Bolojan drept posibil candidat al dreptei la prezidențialele din 2030, care va trebui să reziste simultan atacurilor din PSD, celor din interiorul propriului partid și celor de la Cotroceni. În paralel, PSD a anunțat un asalt pe tema presupusului dezastru economic, cu Sorin Grindeanu cerând explicit această direcție, iar televiziunile apropiate de partid au început să o pună în practică. Analiza anticipează plângeri penale și posibile dosare, întrebând dacă justiția va rezista tentației de a face dosare politice.

Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial

Raportează o greșeală în acest articol

Surse și documentare

  • G4Media
Înapoi la prima pagină