Guvernul francez a anuntat miercuri ca suspenda utilizarea grenadelor paralizante impotriva manifestatiilor liceenilor, dupa ce un adolescent de 15 ani a ramas fara o mana in urma unei confruntari cu politia antirevolta la Lens, in nordul tarii, potrivit unei relatari Reuters preluate de Agerpres. Ministrul de interne Laurent Nunez a declarat ca a ordonat suspendarea pana la clarificarea celor petrecute luni si ca exista o probabilitate puternica ca o grenada paralizanta neletala sa fi cauzat pierderea mainii adolescentului.
Decizia vine dupa mai bine de doua saptamani de proteste ale elevilor, care au scos la iveala nemultumiri profunde legate de conditiile din scoli. Organizatii pentru drepturile omului, elevi, studenti si politicieni din opozitie au acuzat politia franceza de utilizarea unei forte disproportionat, iar ministrul a precizat ca 18 anchete au fost inaintate inspectoratului de politie.
Revendicarile liceenilor
Liceenii acuza infrastructura degradata, deficitul de cadre didactice, programele scolare supraincarcate si, in general, subfinantarea educatiei. Ei pun pe seama conditiilor de invatare precare declinul rezultatelor obtinute de Franta in cadrul testelor PISA ale OCDE, care, potrivit clasamentelor, au scazut intr-un ritm mai accelerat decat media OCDE incepand cu anul 2015.
La citit, elevii francezi in varsta de 15 ani au obtinut in 2025 cu 43 de puncte mai putin fata de acum un deceniu, cea mai mare scadere inregistrata in randul tarilor OCDE. De asemenea, tot ei au inregistrat cea mai mare scadere a scorurilor la matematica.
Protestele continua si se extind
Miercuri, protestele nu au dat semne de linistire, peste 500 de scoli fiind inchise la o zi dupa ce demonstratiile au cuprins toata tara. Sindicatele au chemat la o noua zi de marsuri de protest joi.
Prim-ministrul Sebastien Lecornu a admis ca revendicarile elevilor francezi sunt legitime, dar a descris aceste tulburari drept cele mai violente demonstratii ale liceenilor din ultimele decenii. Partidele de extrema-dreapta si de extrema-stanga sunt favorite in cursa prezidentiala pentru succesiunea lui Emmanuel Macron, cu sase luni inainte de alegeri.
Presat sa tina sub control datoria publica in contextul unei cresteri economice slabe, guvernul dispune de resurse financiare limitate pentru a raspunde nemultumirilor elevilor legate de deficitul de personal, lipsa investitiilor in cladiri scolare invechite si inegalitatile dintre regiuni.
Val european de proteste
Intr-un semn ca protestele din Franta s-ar putea extinde si in alte tari europene, unde bugetele se afla sub presiune in timp ce guvernele incearca sa faca fata crizelor succesive ale cresterii costului vietii si energiei, elevii din anumite zone ale Belgiei au inceput actiuni similare. In orasul belgian Liege, din regiunea francofona Valonia, cel putin 107 persoane au fost arestate in legatura cu protestele elevilor din aceasta luna, a relatat agentia de stiri Belga. Cadre didactice, de asemenea, se afla in greva.
In Portugalia, principalul sindicat al profesorilor, FENPROF, a declansat la mijlocul lunii septembrie o greva pe termen nelimitat impotriva orelor suplimentare, refuzand sa presteze munca neplatita peste limita de 35 de ore pe saptamana prevazuta de lege. Intr-un comunicat, sindicatul a subliniat ca cauzele profunde ale protestelor din Franta reflecta probleme familiare profesorilor si elevilor din alte tari: deteriorarea conditiilor din scoli, deficitul de cadre didactice, volumul excesiv de munca si inegalitatile tot mai mari in ce priveste accesul la educatie.
In Spania, sindicatele profesorilor protesteaza fata de conditiile din scolile de stat. Profesorii din Madrid planuiesc o greva pe 14 octombrie, in sprijinul unor revendicari precum reducerea numarului de ore de predare, clase mai putin numeroase si salarii mai mari.
Surse și documentare
- G4Media
