Pe scurt
- Guvernul condus de Luca Niculescu isi propune sa reduca deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB pana in 2030, potrivit programului de guvernare citat de Digi24.
- Documentul porneste de la deficitul de 9,3% din PIB inregistrat in 2024 si de la obiectivul inchiderii anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA.
- Pentru 2027, Executivul trebuie sa respecte traiectoria de consolidare convenita cu Comisia Europeana, intr-un context in care dispar granturile din Planul National de Redresare si Rezilienta, iar costurile cu dobanzile raman ridicate.
- Potrivit programului, deficitul ar urma sa coboare la 3,2% din PIB in 2029 si sub pragul de 3% in 2030, termenul-limita stabilit in cadrul procedurii de deficit excesiv.
Guvernul condus de Luca Niculescu isi propune sa reduca deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB pana in 2030, potrivit programului de guvernare citat de Digi24. Documentul porneste de la deficitul de 9,3% din PIB inregistrat in 2024 si de la obiectivul inchiderii anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA. Pentru 2027, Executivul trebuie sa respecte traiectoria de consolidare convenita cu Comisia Europeana, intr-un context in care dispar granturile din Planul National de Redresare si Rezilienta, iar costurile cu dobanzile raman ridicate.
Traiectoria deficitului si termenul asumat
Potrivit programului, deficitul ar urma sa coboare la 3,2% din PIB in 2029 si sub pragul de 3% in 2030, termenul-limita stabilit in cadrul procedurii de deficit excesiv. Efortul de consolidare fiscala din perioada 2027-2028 va veni in principal din reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor curente si prioritizarea programelor publice, se arata in document. Unul dintre principiile asumate este ca nicio cheltuiala permanenta noua sa nu fie facuta fara o sursa permanenta de finantare sau fara economii echivalente.
Guvernul vrea sa extinda analizele privind eficienta cheltuielilor in marile sisteme publice si sa conditioneze alocarile bugetare de rezultate masurabile. Programele care nu isi ating obiectivele sau care se suprapun cu alte forme de finantare ar urma sa fie restructurate, comasate sau inchise. Planul include si reorganizarea administratiei centrale si locale, comasarea agentiilor cu atributii suprapuse si ocuparea posturilor vacante doar in domeniile considerate prioritare. Achizitiile pentru bunuri si servicii standard, precum energia, echipamentele IT, autoturismele si consumabilele, ar urma sa fie centralizate pentru reducerea costurilor.
Cheltuielile de personal si plafonul asistenta sociala
Cheltuielile de personal trebuie sa urmeze o traiectorie de scadere de la 9,3% din PIB in 2024 la 7,9% in 2031, potrivit documentului. In cazul asistentei sociale, programul stabileste un plafon de 12,2% din PIB. Masurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile vor fi acordate in functie de venituri si de resursele bugetare disponibile, se mai arata in program.
Venituri: combaterea evaziunii si eliminarea IMCA
Pe partea de venituri, Guvernul mizeaza pe reducerea evaziunii fiscale, recuperarea arieratelor si imbunatatirea conformarii contribuabililor. Una dintre prioritati este reducerea decalajului de TVA, documentul indicand ca Romania pierde aproximativ 30% din aceasta taxa. Executivul promite rambursari mai rapide de TVA pentru contribuabilii corecti, care ar urma sa fie suspendate numai atunci cand exista suspiciuni documentate de frauda.
Programul prevede si revizuirea facilitatilor fiscale si a regimurilor preferentiale, pe baza unor evaluari de impact, precum si largirea bazei de impozitare. Principiul cotei unice este mentinut ca reper pentru predictibilitatea sistemului fiscal. Totodata, Guvernul isi asuma eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fara amanarea sau suspendarea masurii. Potrivit documentului, acest impozit penalizeaza cifra de afaceri in locul profitului real si afecteaza investitiile si competitivitatea companiilor.
Costurile datoriei publice
Reducerea deficitului este necesara si pentru limitarea costurilor de finantare ale statului. Potrivit datelor incluse in program, dobanzile platite in primele opt luni din 2026 au ajuns la 42,1 miliarde de lei, in crestere cu 26,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pentru intregul an 2026, cheltuielile cu dobanzile sunt estimate la aproape 3% din PIB. Datoria publica a ajuns la 60,4% din PIB la sfarsitul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei.
Guvernul urmareste revenirea la o perspectiva stabila a ratingului de tara in cel mult 12 luni si intentioneaza sa reduca riscurile de finantare printr-o administrare mai eficienta a datoriei publice si prin extinderea finantarii in lei.
Investitiile, protejate in procesul de consolidare
Programul de guvernare prevede ca reducerea deficitului nu trebuie sa compromita investitiile publice si dezvoltarea economica. Proiectele finantate din fonduri europene, investitiile strategice in infrastructura, energie si sanatate si proiectele locale aflate in stadii avansate de executie vor avea prioritate la alocarea banilor. Noile contracte de investitii finantate din bugetul de stat vor putea fi semnate numai daca sursa de finantare este identificata pentru intreaga perioada de executie.
Executivul mai propune publicarea lunara a unor explicatii privind executia bugetara, crearea unui registru public al programelor finantate de la buget si publicarea unui raport anual privind riscurile fiscale. Potrivit documentului, obiectivul este trecerea de la o ajustare bazata pe reducerea cheltuielilor la una care combina disciplina bugetara cu stimularea productiei interne, atragerea capitalului privat si protejarea investitiilor.
Material redactat cu asistență AI. Procesul editorial
Raportează o greșeală în acest articol
Surse și documentare
- Digi24
